Comunistii provoaca anticipatele

Şedinţă a Parlamentului cu surprize! Deputaţii majorităţii parlamentare au decis ca actualul Legislativ să aibă un prim-vicepreşedinte şi trei vicepreşedinţi. Situaţia din Parlament a fost deblocată după ce Curtea Constituţională, cu partitate de voturi, a constatat că Mihai Ghimpu a fost ales legal în funcţia de speaker. Dar, iţele se încurcă din nou. Comuniştii anunţă că revotarea preşedintelui Parlamentului este sigura soluţie pentru deblocarea crizei politice şi alegerea şefului statului. În aceste condiţii, PCRM “aruncă” ţara spre noi alegeri anticipate.

# Incapabil de a trece onorabil în opoziţie, Partidul Comuniştilor refuză să lase “armele electorale” din mână şi anunţă continuarea războiului. Mai nou, tunurile mediatice comuniste şi-au îndreptat ţevile spre capul preşedintelui Parlamentului Mihai Ghimpu, pe care îl prezintă drept un anti-statalist care îşi doreşte cu orice preţ unirea R. Moldova cu România. Comuniştii aţâţă spiritele, încercând să convingă minorităţile naţionale că, dacă liberal-democraţii rămân la guvernare, pericolul unirii cu România este iminent şi în acest caz este foarte posibil ca în R. Moldova să izbucnească un război civil. Experţii în drept şi analiştii politici susţin însă că nu există niciun motiv de îngrijorare. Unirea poate fi decisă doar în cadrul unui referendum. Ba mai mult, potrivit lor, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) nu are motive şi nici dorinţă să pună în discuţie problema unirii.

Comuniştii provoacă anticipatele

Soluţia deblocării crizei politice de la Chişinău este iniţierea unui referendum, prin care cetăţenii să decidă alegerea şefului statului prin vot direct

Premieră în Parlamentul de la Chişinău! Pentru a asigura un echilibru în Legislativ, Alianţa pentru Integrare Europeană a propus ca fiecare fracţiune parlamentară să fie reprezentată de câte un vicespeaker. Astfel Parlamentul de legislatura a XVIII-a are un prim-vicepreşedinte, în persoana liderului AMN, Serafim Urechean şi trei vicepreşedinţi: Iurie Ţap (PLDM), Marcel Răducanu (PD), iar al treilea urmează a fi desemnat de comunişti. Candidaturile lor au fost aprobate în şedinţa de ieri a Parlamentului cu votul a 53 de voturi ale AIE.

Comuniştii au criticat decizia Alianţei spunând că în loc să reducă din cheltuieli, AIE instituie funcţii noi de vicepreşedinţi ai Parlamentului. Comunistul Mark Tkaciuk susţine că această nouă componenţă a prezidiumului Parlamentului denotă neînţelegeri în Alianţă. “Partidele care o formează au luat astfel măsuri de precauţie, în caz că aceasta se va destrăma. Dacă exista cu adevărat o alianţă, atunci îi ajungea o singură funcţie de vicepreşedinte””, a declarat presei Tkaciuk, într-o pauză a şedinţei de ieri a Parlamentului.

Iniţial, comuniştii au cerut, după consultări cu speakerul, funcţia de prim-vicepreşedinte al Legislativului. Dar solicitarea nu a fost acceptată de majoritatea parlamentară. Întrebat de ce AIE nu a ţinut cont de cerinţa PCRM, proaspătul prim-vicespeaker ales, Serarfim Urechean, a spus că majoritatea de voturi, deţinută de AIE, decide totul. „Comuniştii vor multe, dar e timpul să plece”, a declarat Urechean. La rândul său, liderul PLDM, Vlad Filat a declarat că “în politică nu poate fi vorba de cedări”. “Noi urmează să lucrăm mai departe. Comuniştii dacă doreau acelaşi lucru, acceptau din start funcţia de vicepreşedinte. Este o tactică a comuniştilor de a-şi lustrui imaginea”, a mai spus Filat.

După ce au ales vicepreşedinţii, deputaţii au aprobat şi componenţa nominală a Biroului Permanent al Parlamentului, care este compus din 13 membri şi nu 11 cum era până acum. În componenţa acestui organ de lucru al Parlamentului intră Mihai Ghimpu, Serafim Urechean şi Marcel Răducanu din oficiu. Din partea PCRM se propun Grigore Petrenco, Vladimir Țurcan, Maria Postoico şi Igor Dodon. PLDM este reprezentat în Biroul permanent de liderul formaţiunii Vlad Filat, PL – de vicepreşedintele partidului, Anatol Şalaru, PD – de liderul formaţiunii, Marian Lupu, iar AMN – de vicepreşedintele partidului, Veaceslav Untilă.

Tot astăzi, cu votul a 53 de deputaţi ai majorităţii parlamentare, au fost formate 9 comisii parlamentare. Numărul acestora a rămas acelaşi ca şi în legislaturile precedente. Totuşi, denumirile mai multor comisii au suferit mici “retuşuri”. Au fost rebotezate Comisia pentru drepturile omului şi relaţii interetnice, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, Comisia pentru securitate naţională, Comisia pentru cultură, educaţie, cercetare, sport şi mass-media, Comisia pentru administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională. Toate comisiile vor avea câte 11 membri, cu excepţia celei pentru Drepturile Omului, unde vor activa 12 membri.

Comuniştii pun din nou condiţii şi împing ţara spre noi anticipate

Deşi au spus că se conformează deciziei Curţii Constituţionale şi au venit la şedinţa Parlamentului, comuniştii au refuzat să înainteze propria candidatură pentru funcţia de vicepreşedinte. „Nu se ştie dacă vom accepta această funcţie. Noi nu avem interesul să stăm în prezidium şi să zâmbim de la tribună”, a menţionat Mark Tkaciuk.

PCRM, prin vocea deputatului comunist, Vladimir Ţurcan, pune din nou condiţii. ”Pentru deblocarea situaţiei şi alegerea preşedintelui R. Moldova, este nevoie de a realege speakerul” a declarat presei Ţurcan. Potrivit lui, ”decizia Curţii Constituţionale nu a rezolvat esenţa problemei, nu a fost o decizie prin care să se constate constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea alegerii lui Ghimpu în funcţia de speaker”.

În aceste condiţii, situaţia devine tot mai încurcată, iar alegerile anticipate tot mai proeminente. Presa afiliată puterii titrează că PCRM nu va susţine candidatura la postul de preşedinte al ţării din partea AIE, pe care de altfel încă nu o recunosc. “În condiţiile în care au fost ignoraţi 48 de deputaţi ai Parlamentului, contrar voinţei cărora a fost ales actualul speaker, fracţiunea majoritară nu vede posibilitatea de a participa la alegerea Preşedintelui ţării”, a declarat deputatul PCRM, Vladimir Ţurcan, pentru omg.md.

Voronin a plecat de la şedinţă

Imediat după anunţarea unei pauze pentru ca speakerul să aibă consultări cu fracţiunile parlamentare privind candidaturile la funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, preşedintele în exerciţiu, liderul PCRM, Vladimir Voronin a părăsit sala de şedinţe. Voronin “s-a reţinut” la şedinţă nici jumătate de oră. Presa l-a urmărit până când şeful statului în exerciţiu a urcat în maşina de serviciu, plecând fără a face vreo declaraţie jurnaliştilor. ”Vladimir Voronin nu a părăsit sala de şedinţe. El a plecat, pentru că este preşedinte în exerciţu şi are şi alte chestiuni”, a declarat subalternul său de partid, Vladimir Ţurcan, comentând această situaţie.

“Decizia Curţii Constituţionale: Înfrângerea comuniştilor, declarată constituţională”

Situaţia din Legislativ a fost deblocată odată cu pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale. Instanţa a constatat paritate de voturi, iar în acest caz „actele normative contestate se prezumă constituţionale, iar procesul asupra cauzei se sistează”.
După dezbateri care au durat mai bine de cinci ore, Curtea Constituţională a declarat legală alegerea liderului liberal Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Parlamentului. Aceasta chiar dacă liderul comunist Vladimir Voronin le-a dăruit ceasuri elveţiene foarte scumpe judecătorilor Curţii şi i-a conferit Ordinul Republicii preşedintelui instituţiei.
Contestaţia comuniştilor privind alegerea liberalului Mihai Ghimpu în funcţia de şef al Legislativului a fost examinată în condiţii de maximă tensiune. Cele două tabere politice au adus în faţa înaltei Curţi experţi notorii în drept constituţional.
Judecătorul Curţii Constituţionale, Victor Puşcaş, a formulat o opinie separată, pe care şi-a expus-o public: "Şedinţa Curţii nici nu trebuia să aibă loc, deoarece această problemă nu este de competenţa Curţii Constituţionale. Aceste hotărâri ale Parlamentului nu pot fi recunoscute ca acte normative. Cauza nici nu trebuia să fie acceptată de către Curtea Constituţională”.
Surprinşi de gestul Curţii, liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, care a preluat guvernarea de la comunişti, au declarat că, după opt ani de dictatură, ieri, în Republica Moldova a triumfat legea. Liderul liberal Mihai Ghimpu: „Această decizie trebuie să ne unească, să ne adune pe toţi în şedinţa în plen a Parlamentului şi să începem activitatea”.

Pericolul alegerilor anticipate

Comentând ultimele declaraţii ale comuniştilor, analiştii politici cred că pericolul alegerilor anticipate se menţine 50 la 50. “După decizia Curţii Constituţionale, PCRM a adoptat o tonalitate agresivă, deşi au zis că se conformează acesteia”, este de părere editorialistul JURNALULUI Nicolae Negru. Potrivit lui, realegerea lui Mihai Ghimpu în funcţia de speaker este un non-sens. “PCRM exercită un atac psihologic asupra AIE. Voronin vrea foarte mult să fie speaker. Şi acum comuniştii încearcă să determine Alianţa să facă anumite cedări, dar de fapt PCRM încă nu ştie dacă vor sau nu alte alegeri”, a mai precizat editorialistul.

Şi directorul executiv al ADEPT, Igor Boţan, nu poate spune dacă vor putea fi evitate noile anticipate. “Este un război politic aflat la stadiul presingurilor psihologice. Dar PCRM începe să piardă acest război şi simte cum puterea fuge din mâinile lor. Decizia Curţii Constituţionale a demoralizat comuniştii, iar AIE are acum mâinile dezlegate. S-ar putea, totuşi, ca PCRM să fie mult mai cointeresat ca alegerea preşedintelui să se producă cât mai rapid”, a conchis Boţan.

Analistul politic mai spune că soluţia deblocării crizei politice de la Chişinău este iniţierea unui referendum, prin care cetăţenii să decidă alegerea şefului statului prin vot direct. Igor Boţan spune că plebiscitul se poate iniţia fără mari probleme, iar susţinerea din partea populaţiei va fi masivă. “Dacă AIE va veni cu un singur candidat, adică Marian Lupu, atunci candidatul comuniştilor, care ar putea fi Zinaida Greceanâi pur şi simplu nu va rezista”, a precizat Boţan.

Următoarea şedinţă a Parlamentului a fost fixată pentru astăzi, ora 14.00. Deputaţii urmează să aprobe componenţa nominală a comisiilor parlamentare, dar ar putea să apară noi surprize pe ordinea de zi.